Nu-i mai inalt de o schioapa si deja spune oribilitati la tot pasul! Pregatiti-va, inca nu s-a sfarsit. La fiecare varsta, folosirea vorbelor urate corespunde unui stadiu at evolutiei sale. De la simpla repetare la provocare, trebuie sa stiti cum sa reactionati la semnalele pe care vi le trimit.
2-3 ani: opunerea de rezistenta
Cei mici incep sa spuna vorbe urate aproape chiar din clipa in care invata sa vorbeasca. Ei repeta prin imitatie ceea ce spun adultii, fara sa inteleaga sensul. Daca taticul sau mamica sa spun "naiba" atunci cand scapa pe jos un obiect, el ar putea spune acelasi lucru scapand o jucarie.
Foarte repede, isi va da totusi seama ca folosirea anumitor cuvinte ii enerveaza pe parinti. Se foloseste atunci de ele pentru a se face remarcat sau pentru a le atrage atentia. Este perioada de opunere de rezistenta, care corespunde cu cea a lui nu.
Este, in acelasi timp, varsta cand copilul invata sa fie curat. A spune "caca", "pipi" sau "caca-carnat" este in legatura cu aceasta invatare.
Sfatul nostru: lasati-l sa spuna cuvintele care sunt legate de corpul sau. In ceea ce le priveste pe celelalte, controlati-va!
6-7 ani: bravarea interdictiilor
La aceasta varsta, copilul intelege cuvinte care apartin vocabularului licentios si le foloseste in contextul corect.
In schimb, el aude la scoala cuvinte "interzise", pe care nu le pricepe intru totul, stiind totusi in mod instinctiv ca nu ar trebui sa le foloseasca. Exact din cauza asta le si spune!
Astfel, o mamica povesteste ca fetita ei de 8 ani era cu ea in masina. La stop, ea deschide geamul si ii spune "nesimtit" unui barbat. Incercand sa afle de ce a facut aceasta, ea isi da seama ca fetita nu cunoaste intelesul termenului, dar l-a auzit. Un copil "arunca" adesea un cuvant pe care tocmai l-a auzit, ca sa vada ce efect produce asupra celor din jurul sau. El foloseste la aceasta varsta cuvintele cu conotatie sexuala, fara sa le cunoasca semnificatia. De asemenea, el foloseste cuvintele urate, "negative" cum sunt "porc" sau "tampit".
Sfatul nostru: nu va certati copilul, ci intrebati-l intotdeauna de ce spune aceasta si daca stie ce inseamna. In general, el nu stie. Este o buna ocazie de a le explica si de a-i face sa inteleaga ponderea anumitor expresii.
10-12 ani: provocarea
Pre-adolescent sau adolescent, copilul cunoaste semnificatia tuturor termenilor. Este perioada de modificare sexuala, injuraturile sunt, asadar, legate de aceasta. Este si o modalitate de exorcizare a violentei. Insultarea unui coleg, la scoala sau la sport, permite sa nu se treaca la fapte. Aceasta ii permite si sa testeze limitele si codul parental.
Sfatul nostru: un pic de provocare este ceva normal la aceasta varsta. Nu ii faceti scandal maxim de fiecare data cand spune un cuvant deplasat, deoarece riscati o inrautatire a situatiei.
Fixati, totusi, o serie de limite pentru cuvintele cele mai deocheate.
El trebuie sa inteleaga ca este important sa se autocenzureze si ca, de fata cu voi, nu este permis orice.
