Puneti trei mamici impreuna, pe o bancuta intr-un parc, cand e timp frumos si ascultati-le: ele nu vor intarzia sa-si compare odraslele si nazdravaniile lor. Este ceva mai puternic decat ele. Copilul Ralucai sta foarte bine in sezut. Insa nu i-au iesit decat doi dintisori si nu este deloc interesant de albumele cu poze. Cele doua gemene ale Corneliei mananca foarte bine si isi tin singure biberonul cand beau. In schimb, cu mersul nu prea fac progrese. Cele doua rotofeie de fetite nu se prea grabesc sa se deplaseze singure. In palmaresul bebelusilor agitati si sprinteni, Razvan al meu se claseaza pe o pozitie excelenta. Traverseaza taras salonul cu o viteza surprinzatoare. Are si niste gusturi extrem de delicata la mancare, deoarece prefera carnea de vita cu morcovi pasata cu dragoste de mine, in locul borcanaselor cumparate din comert. „Dar nu isi tine singur bineronul?”, intreaba Cornelia. Nu, in schimb citeste albumul „Ratusca cea urata” si intoarce singur paginile. Iar la jocul de carti „Ferma animalelor”, recunoaste cainele si face ham ham.
Vanitati ale mamicilor care isi compara micutii cei minunati. Privindu-i pe cei ai altora cu o oarecare condescendenta, convinse ca odareslele lor sunt cele mai frumoase, cele rnai vioaie si mai tandre
