Sex, nastere… sex?
Ca toate colegele mete,mi s-a intampiat de multe on sa calific nasterea drept „cea mai frumoasa zi din viata mea.Frectie! Nici gand, nu va pacaliti singure…
Primele dragalasenii,biberoanele fuzionale, primul gangurit si primul zambet, toate astea sunt minunate si ocupa locul 5 in topul momentelor mete de bucurie. Insa ce parere aveti de travaliu si de nastere?V-au lasat amintiri placute?A fost o experienta minunata pentru voi?
Totusi, nu trebuie sa generalizam.Fiecare are o prietena care a nascut cat ai zice „peste”: 1 ora si 12 minute cu totul si gata, aproape ca nu a simtit, fara dureri, fara sechele… ba pe deasupra, cand a iesit din maternitate avea burta chiar supta, de parca nici nu fusese gravida.
In ce ma priveste insa, cand and astfel de povestioare, ma gandesc ca femeile astea parca ar fi extraterestre.
Probabil pentru ca, pentru mine lucrurite nu s-au petrecut asa. Chiar deloc. Va scutesc de detalii, nimeni nu vrea sa auda asa ceva: celor care au trecut printr-o asemenea experienta, sa nu le mai „deschidem ranile” si mai ales sa le „iertam” pe viitoarele mamici care tremura oricum de frica numai la gandul nasterii. Ele sunt oricum stresate („cum o sa stiu ca mi s-a rupt apa?”… nu, clar, nu serveste la nimic!
Nu abordati tactica strutului
Stiti, mi s-a intamplat ceva unic, nu am mai trecut niciodata prin asa ceva: la numai cateva ore dupa ce l-am adus pe lume pe micutul meu, cand stateam in pat, epuizata, numai ce vad ca intra in salon un doctoras tanar si sfios care incepe sa-mi vorbeasca despre „relatiite sexuale dupa nastere”. Dati-mi voie sa spun ca teancul de „Pampers”, biberoanele micute si leaganul din plastic transparent prin care zaream capsorul mititel al acestei fiinte extraordinare pe care o adusesem pe lume se potriveau ca nuca in perete cu aceste cuvinte aruncate in fata unei tinere mame si femei care nu se mai simtea nici macar Femeie…
Sa vorbesc despre sex… Ce oroare in asemenea imprejurari. Asta a fost tot ce am putut sa spun. Recunosc, am fost putin cam isterica, poate si cam deplasata, facand pe mironosita. Cum a plecat doctorasul, iata-ma cazand pe ganduri si meditand la acest subject devenit TABU… dintr-o DATA! Nu vreau sa par deplasata, insa trebuie sa va marturisesc ca nu am refuzat nciodata avansurile innebunitoare ale sotului meu, fiind mereu gata si dispusa sa tregem o mica „tranta” sub plapumioara sau in alta parte… iar acum iata-ma jignita la cea mai mica sugestie carnala… Ce mi s-a intamplat?
Aoleu… nu cumva vroia sa spuna ca atunci cand devii mama nu mai esti Femeie (stiu, stiu, am intrat pe teritoriul barbatilor)…
Sa fim foarte cinstite: eu, in acest moment, nu simt in egoismul meu decat o singura relatie bilaterals; aceea care tocmai s-a nascut, aceea care exista de acum incolo mitre bebelusul meu drag si MINE. Si poi, sunt extrem de obosita, simt ca m-am uratit, sunt departe de a-I „inspira” pe sotul meu (eu nu am avut norocul sa scap de burta), pe bune, nu vad cum as mai putea fi ca inainte, sa vibrez in bratele lui, nu intrevad absolut nimic de genul acesta, cel putin intr-un viitor cat de cat apropiat…
Nici o scuza! In concluzie, este groaznic! As vrea si eu sa mai pot retrai magia dorintei, insa eu in noua mea calitate de mamica, nu ma vad traind pasional in bratele sotului meu care ma
doreste cand bebelusul meu incepe sa scanceasca… ma blochez complet! Asta este… s-a terminat! Nu o sa mai fecem niciodata dragoste la ora 4 dupa-amiaza, ca doi nebuni, pe gresia din bucatarie. Gata, s-a zis cu nebuniile, acum suntem Mami, Tati si Bebe. Tare nu as vrea sa inchei pe o nota negativa, m-am plans destul… insa toate la timpul lor. Si dorinta se va reaprinde intr-o buna zi.
Ei da, incet-incet, mie mi-a venit iar cheful ca inainte.
Si sa stiti: nu incercasem niciodata pana acum sa fecem sex pe linoleum… gandul asta a inceput sa nu-mi mai dea pace. Ba chiar am inceput sa am idei si pofte…
