Epidemiologie
Epidemia este sezoniera, aparand in timpul iernii.
· 70 pana la 8 0 % din cazurile de bronsiolita sunt cauzate de VRS,dar si alti virusi pot fi implicati:rinovirusul, virusul influenzae..
· 95 % din copiii care au peste 5 ani sunt purtatori de anticorpi impotriva VRS.
· Un procent de 100% din copii de cresa contracteaza VRS.
Contaminarea se face pe cale respiratorie (secretii nazale, picaturi care ies o data cu tusea),dar si prin maini, de unde importanta spalarii cu grija a mainilor dupa ce ati venit in contact cu un copil bolnav.
Se mai poate face si prin atingerea hainelor.
Timpul de incubatie este de doua pana la patru zile.Caracterul contagios este ridicat,mai ales in primele 4 zile ale infectiei, dar poate sa persiste si dupa aceea.
Factorii de risc sunt:
·Copiii sub 3 luni.
·Copiii nascuti prematur.
·Copiii prezentand boli respiratorii, cardiace, un reflux gastro-faringian sever, un deficit imunitar.
·Un mediu daunator.
·Tabagism pasiv sau viata in colectivitate (cresa).
Descrierea clinica:
Simptomele apar intr-un mod brutal la bebelus,printr-o rinita urmata de polipnee (accelerarea frecventei respiratorii),cu intinderea excesiva a toracelui,tuse repetata, intensitatea semnelor respiratorii reflectand gravitatea bronsiolitei.
Febra este moderata,uneori absenta.O importanta deosebita este acordata greutatii in folosirea biberonului, care traduce oboseala musculara respiratorie a copilului, cu riscul incurcarii canalelor.Consultul medical va constata sibilante (mai rar siflante), care se pot auzi uneori de la distanta.
Evolutia:
· Pe termen scurt: exista riscul unei complicatii cu infectie bacteriana,susceptibila in cazul unei febre puternice si, mai ales, a unei agravari a frecventei respiratorii, care poate duce la o epuizare in cazul celor mai mici (in special, la bebelusul sub 3 luni).
· Pe termen lung: VRS are un tropism respiratoriu;el poate reactualiza,exacerba sau chiar crea un astm.Dintre formele grave de bronsiolite,2 0 % vor dezvolta un astm ce va dura in timpul copilariei.
Tratamentul:
· Hidratarea corecta a copilului, care permite fluidizarea secretiilor; trebuie, deci, sa le dam mereu sa bea copiilor.
·Pozitia culcat pe spate, avand capul usor ridicat.
·Kineziterapia respiratorie: este indispensabila si esentiala, asigurand eliminarea secretiilor. Va fi practicata de un kinetoterapeut specializat in tratarea copiilor. Copilul trebuie sa nu fi mancat nimic de cel putin 3 ore.
· In perioada epidemiei, kinetoterapeutii vor asigura frecvent o permanenta la sfarsit de saptamana, o sedinta pe saptamana ajungand in cazurile obisnuite.
· Antipiriticele nu sunt recomandate decat in caz de febra.
· Bronhodilatatorii sau corticoizii in aerosoli sau cu o camera de inhalatie sunt adesea prescrisi,dar eficienta Ior nu este aceeasi mereu.
· Antibioticele nu sunt sistematice,fiind prescrise numai in caz de o complicatie a infectiei (febra ridicata).
Boala nu este imunizanta, iar bronsiolitele cauzate de acelasi virus pot recidiva,
In concluzie:
Bronsiolita acuta constituie o adevarata problema pentru sanatatea publica.
Majoritatea copiilor afectati trebuie sa fie tratati de doctorul local in colaborare stransa cu kinetoterapeutul.
Numai 5 % din bronsiolite prezinta semnele grave care sa justifice o spitalizare.
